Cand a fost gata, Zamolxis a disparut din mijlocul tracilor si, coborand in locuinta lui de sub pamant, a trait acolo vreme de trei ani. Tracii doreau mult sa-l aiba, jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an el le-a aparut si astfel, Zamolxis facu vrednice de credinta invataturile lui. Toti acestia au auzit si vorbit de Zamolxis care a ramas in amintirea oamenilor ca un Zeu al imparatiei sub-pamantene, cum de altfel si Eminescu il descrie in poezia „Strigoii „. In timp ce Zamolxis era un zeu sub-pamantean, Gebeleizis era Zeul ceresc.