Votul meu este deci un vot împotriva inconștienței cu care România a fost împinsă spre dependență energetică, spre prețuri tot mai mari și spre vulnerabilitate strategică. Or, facturile mari NU sunt o fatalitate! Decarbonizarea trebuie realizată rațional, etapizat și numai în măsura în care noile capacități de producție sunt efectiv funcționale. Este absurd ca România să dețină resurse naturale și, în același timp, să își interzică singură valorificarea lor, inclusiv în domenii care nu presupun producerea energiei electrice. Am votat favorabil pentru că securitatea energetică este securitate națională, am votat pentru ca România să nu fie obligată să aleagă între lumină și căldură, între protejarea mediului și supraviețuirea economiei!