Nu pentru că tratamentele nu există sau nu au fost evaluate, ci pentru că procesul administrativ de compensare rămâne unul lent și impredictibil. O boală care avansează, apariția complicaților, opțiuni terapeutice care se reduc și, în multe cazuri, ani de viață pierduți. Nu din cauza lipsei de soluții medicale, ci din cauza unui blocaj administrativ. Datele confirmă că medicamentele continuă să nu fie o prioritate în finanțarea publică, în ciuda percepției că beneficiază deja de resursele necesare. Iar această presiune va crește: numărul spitalizărilor asociate insuficienței cardiace este proiectat să ajungă de la 42.100 în 2026 la 57.200 în 2035².