Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare. Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin. Pentru că astăzi responsabilitatea este dispersată, iar costurile sunt socializate, iar și iar, și iar, și iar.