Nu există, ca într-un stat democratic, să nu te prezinți în fața cetățenilor, mai ales când există această rană instituțională. Ceea ce nu e în doctrina noastră și nu avem asemenea precedente. ‘Știm cu toții, judecătorii sunt numiți de partide politice și nu au fost supuși unei examinări, nu au fost supuși controlului asupra pregătirii lor profesionale. A patra zi de audieri confirmă un adevăr incomod: când instituțiile fug de dialog, responsabilitatea cade pe umerii celor care nu acceptă minciuna ca normalitate. Pentru că adevărul nu poate fi îngropat prin absență, iar democrația nu poate supraviețui fără curaj, fără asumare și fără răspunsuri clare.