Bănci și Asigurări♦ Majorarea salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2026 şi deficienţele structurale persistente ale pieţei muncii ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat, atenţionează BNR ♦ Pe de altă parte, măsurile de consolidare fiscală vor acţiona în sensul scăderii costurilor cu forţa de muncă, la fel ca şi recursul la angajaţi extracomunitari, extinderea digitalizării şi automatizării sau tensiunile comerciale ♦ Intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au continuat să slăbească în sectoarele majore în ultimul trimestru din 2025, cu excepţia comerţului, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a redus pe ansamblul economiei ♦ Economia României va stagna şi în T1/2025, ca şi în T4/2025 ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi a nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei ♦ Rata anuală a inflaţiei va continua să descrească lent în T1/2026, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica scăderea modestă a acesteia în prima jumătate a anului 2026 şi pe o traiectorie fluctuantă. Dinamica costurilor cu forţa de muncă rămâne preocupantă, susţine BNR, dar direcţia în care vor merge aceste costuri nu este clară, în condiţiile în care măsurile de consolidare fiscală vor acţiona în sensul scăderii, la fel ca şi recursul la angajaţi extracomunitari, extinderea digitalizării şi automatizării sau tensiunile comerciale. Pe de altă parte, majorarea salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2026 şi deficienţele structurale persistente ale pieţei muncii ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat, după cum susţin membrii boardului BNR.