România a ajuns să bifeze, într-adevăr, una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană, dar și „recorduri” mai puțin dorite: cea mai ridicată inflație, cel mai mare deficit bugetar și cel mai mare deficit de cont curent. În același timp, Bulgaria a mers mai încet, dar mai echilibrat, iar această prudență i-a adus intrarea în zona euro în 2026. Deficitul bugetar, apreciază economistul șef al BNR, a crescut constant și în anii de boom economic (2017–2019), dar și în anii electorali (2016, 2024). Astfel, în perioada 2015-2024, consumul individual efectiv al populației a crescut în cinci ani din zece mai rapid decât consumul colectiv efectiv al administrației publice. Economistul mai afirmă că în șapte ani din zece consumul final crește mai rapid decât PIB, în un an crește în același ritm și doar în doi ani este devansat de creșterea PIB.